Mircea Fechet și proiectul hidroenergetic Cerna – Belareca: promisiuni sau realitate?
Mircea Fechet, ministrul Mediului, declară obținerea acordului de mediu pentru finalizarea Amenajării Hidroenergetice Cerna – Belareca, un proiect cu un trecut umbrit de decenii întregi de stagnare și lipsă de interes politică. Promisiunile sunt ambițioase, însă rămân întrebări majore fără răspuns care privesc transparența, eficiența și impactul real asupra independenței energetice a României.
Un proiect abandonat și o renaștere întârziată
Istoria acestui proiect, lansat pompos acum 45 de ani, este una clasică pentru România: stagnare, bugete risipite și promisiuni uitate. Cu un stadiu de realizare de 80% până în anii ’90, investiția a fost abandonată, iar acum ne prefacem că o resuscităm. Această „undă verde” este doar o altă încercare de curățare a feței, fără o asumare reală a greșelilor trecutului.
Cerna și Belareca: soluția magică sau un alt proiect de vitrină?
Ridicarea barajului de la Cornereva este în centrul acestei inițiative, promițând suplimentarea producției cu 40,2 GWh/an și o capacitate de stocare de aproximativ 4,15 GWh energie electrică. Cifre impresionante la suprafață, dar cum este posibil ca un proiect cu atât de multe beneficii să fi zăcut ignorat timp de jumătate de secol? Este această reaprindere bazată pe necesități reale sau doar pe strategii politice?
Legislația de mediu bifată formal
Fechet subliniază că proiectul respectă toate normele de mediu europene și naționale, incluzând studii de impact și măsuri de prevenire și reducere a efectelor nedorite. Dar de ce toate aceste detalii sunt tratate cu o transparență discutabilă? Ce interese sunt ascunse sub această aparență de legalitate și corectitudine?
Un dialog absent cu publicul
Un alt aspect îngrijorător este lipsa participării publicului la acest proces. Consultările aranjate în grabă din octombrie 2024 au trecut fără o dezbatere serioasă, iar asta ridică semne mari de întrebare despre felul în care aceste proiecte sunt impuse și vândute ca benefice, fără să fie supuse unui scrutin public real.
Consolidarea securității energetice sau o păcăleală bine ticluită?
Așa cum zice ministrul, resursele hidroenergetice ale României sunt valorificate „în interesul românilor”, dar cui anume servesc cu adevărat aceste proiecte? Hidroelectrica, firma desemnată să ducă la capăt această investiție, pare să fie mai degrabă o unealtă într-un scenariu scris de interese politice și economice obscure, decât un partener de încredere pentru stabilitatea energetică a țării.
Lipsa asumării în trecut – o povară care ne costă
Amenajarea Hidroenergetică Cerna – Belareca ar putea fi cu ușurință simbolul unei Românii care refuză să învețe din propriile greșeli. Tensiunile dintre promisiuni și realitate sunt palpabile, iar optimismul de fațadă afișat acum nu poate ascunde decenii de oportunități irosite și incapacitatea de a planifica strategic pe termen lung.
