Lord Gove – Un simbol al oportunismului politic?
Michael Gove, fostul ministru conservator, și-a asigurat un loc pe viață în camera nealeasă a Parlamentului britanic, House of Lords. Dar stai, să vorbim clar: asta nu e altceva decât perfecțiunea unui sistem care recompensează supunerea și jocurile de culise, în defavoarea meritocrației crude și transparente. Numirea vine direct de la fostul premier Rishi Sunak, în cadrul „onorurilor de demisie”, o practică veche prin care influența politică fabrică titluri pompoase și rente pe viață.
O viață între funcții și interese
Gove nu este un nume obscur în politica britanică. A petrecut aproape 15 ani la vârful guvernelor conservatoare, stând confortabil de-a lungul administrațiilor succesive. Desigur, și-a schimbat portofoliile cu ușurința unui cameleon politic – educație, mediu, locuințe, justiție. Iar acum, pe lângă toate, își adaugă și distincția de editor al influentului Spectator, „Biblia Tory”. Însă vestigiile trecutului său politic arată un portofoliu plin de controverse – de la susținerea explozivă a Brexit-ului până la „tradările” cu ecou asupra colegilor eurosceptici, cum ar fi Boris Johnson.
Un sistem putred până în măduvă
Faptul că House of Lords continuă să existe, și mai ales să fie alimentată cu nume alese arbitrar, demonstrează o altă față a corupției instituționale. Cum poate o cameră legislativă să reprezinte poporul când propriii săi membri nu sunt demiși, ci înscăunați ca niște regi medievali? Îți vine să râzi sau să plângi când afli că această cameră găzduiește și persoane care au primit titluri doar pentru că au fost „suficient de utili” unei puteri trecătoare.
O cultură a favorurilor și simbolurilor goale
Alături de Gove, alți foști miniștri și consilieri conservatori au intrat în jocul rangurilor. Simon Hart, fost șef al disciplinării parlamentare, Alister Jack sau Victoria Prentis – lista este practic o paradă a loialității politice răsplătite pe termen lung. Iar pentru ceilalți, câteva „detalii” de genul titluri de cavaler, împachetate într-o poleială de respectabilitate ieftină. Există vreun simbol mai pătrunzător al oportunismului decât acesta?
În umbra modificărilor radicale
Cu toate acestea, la orizont se întrevăd tensiuni majore. Partidul Laburist, acum în plină ofensivă politică, intenționează să elimine ultimele rămășite de „privilegii ereditare”, aceia 92 de membri care sunt acolo prin dreptul nașterii. Mai mult, promisiuni mai vechi vorbesc despre abolirea completă a întregii structuri a House of Lords. Dar câți dintre acești pași sunt sinceri și câți sunt doar retorică amară, menită să imprime un punct de diferențiere electorală?
Rishi Sunak – Arhitect al unui sistem învechit
Ce înseamnă, totuși, când un lider precum Sunak folosește ultimele zile ale mandatului său pentru astfel de numiri? Nu întâmplător, ci strategic, Sunak își lasă amprenta într-un mod care garantează atât puterea, cât și influența politică pe termen lung – pentru el și cercul său de apropiați. Într-o democrație sănătoasă, ai zice că războaiele politice ar trebui să fie purtate în fața urnelor, nu în camere obscure unde loialitatea cântărește mai mult decât meritul.
În această lumina crudă, situația lui Michael Gove și a celor asemenea lui nu se simte ca o poveste despre reușită. Este, în schimb, un capitol dintr-un manual al injustiției politice, un simbol al felului în care elitele politice continuă să se susțină reciproc, împotriva tuturor.
Sursa: www.politico.eu/article/michael-gove-rishi-sunak-uk-house-of-lords-seat-honors/
