Cum pot ajunge domurile de sare din România arma secretă a Europei în războiul energetic
În județul Buzău, formațiunile de sare au început să capteze atenția comunității științifice internaționale, nu din cauza potențialului lor de exploatare, ci datorită unei soluții strategice inovatoare: stocarea energiei. Războiul din Iran și tensiunile crescute din Orientul Mijlociu au scos în evidență nevoia urgentă a Europei de a găsi alternative la gazul rusesc, iar cercetătorii internaționali se concentrează din ce în ce mai mult pe domurile de sare din România ca pe un posibil rezervor pentru stocarea energiei.
Geologi din diverse colțuri ale lumii, inclusiv din Europa, Statele Unite, America de Sud și Orientul Mijlociu, au venit la Lopătari pentru a studia aceste formațiuni, încercând să determine dacă pot deveni rezervoare sigure pentru hidrogen verde sau gaze industriale. Mark Rowan, un geolog structuralist din SUA, a explicat că stocarea hidrogenului în domurile de sare reprezintă o direcție nouă în gestionarea energetică, descriind aceste structuri geologice ca „baterii naturale”.
Conceptul de utilizare a domurilor de sare pentru stocarea energiei nu este deloc nou. De exemplu, Iranul se bazează pe astfel de structuri pentru a-și susține partea din capacitatea de stocare a resurselor energetice. Masoud Sharifi-Yazdi, doctorand la Universitatea din Viena, a subliniat că cel mai important diapir de sare se găsește în sudul Iranului, pe insula Ormuz, afirmând că aceste diapire sunt extrem de vechi, având o vechime de peste 800 de milioane de ani.
Totuși, România se distinge prin accesibilitatea acestor domuri de sare. La Lopătari, sarea a fost împinsă la suprafață de mișcările tectonice, iar această expunere unică este apreciată de cercetători ca fiind una dintre cele mai valoroase din lume pentru studierea tectonicii sării și potențialului energetic. Anneleen Foubert, doctorant la Universitatea din Fribourg, Elveția, a observat că „acest tip de sare îl vedem uneori și în alte părți, dar aici este foarte bine exprimat, oferind o expunere unică”.
Pe lângă valoarea științifică, cercetătorii se pregătesc să elaboreze o hartă globală a resurselor de sare, care ar putea schimba radical modul în care energia este stocată și distribuită în viitor. Dan Palcu, un geolog român, a menționat că grupul de specialiști care a venit la Buzău este selectat cu grijă, doar 30 dintr-un total de 300 de cercetători având ocazia să observe personal particularitățile acestei zone.
Este demn de menționat că masivul de sare de la Lopătari a avut un record mondial pentru cea mai lungă peșteră de sare de pe glob, ce depășește 3 kilometri. Această caracteristică face ca România să fie un punct de interes nu numai pentru cercetare, ci și pentru o potențială soluție în contextul actual al crizei energetice globale.
