Decizia care sfidează logica: drogurile la volan nu mai sunt automat infracțiune
România intră cu pași repezi pe o pantă alunecoasă a inconsecvenței juridice și sociale, iar decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) demonstrează acest lucru cu o tușă de neobrazare rar întâlnită. Drogurile – la volan, un context în care pericolele ar trebui eradicate – nu mai reprezintă automat infracțiune, potrivit noii decizii ridicole adoptate de instanță.
Așadar, nu este suficient că prezența substanțelor psihoactive în probele biologice ale unui șofer indică un consum de droguri. În loc de asta, va fi necesară o expertiză detaliată pentru a stabili dacă „inocentul” șofer drogat chiar era afectat în capacitatea sa de a conduce. Cu alte cuvinte, nu contează semnalele clare pe care le trage un drug-test – contează dacă testul poate fi „interpretabil” sau nu. O decizie ce promite să transforme șoselele țării din periculoase în mortale.
Sute de dosare, o amnistie mascată?
Decizia ÎCCJ deschide ușile unui haos juridic. Avocatul Adrian Cuculis avertizează deja că mii de dosare legate de consumul de droguri la volan ar putea fi clasate sau revizuite. Justiția parcă a decis să simplifice dosarele prin banalizarea faptelor care altădată puneau vieți în pericol. Există studii multiple privind efectele catastrofale ale consumului de substanțe psihoactive asupra reflexelor și judecății, însă, se pare, avem nevoie acum de expertize complicate pentru a „clarifica” ceea ce ar fi trebuit să fie evident.
România – țara halucinantelor decizii legislative
Să clarificăm: un șofer care consumă droguri nu mai este automat răspunzător pentru incapacitatea de a aprecia situațiile de trafic. Spre deosebire de alcool, unde legislația a fost cel puțin clară prin stabilirea unui prag de 0,80 g/l alcool pur în sânge, în cazul drogurilor nu există nicio limită clară. De ce? Pentru că se preferă „pragurile interpretabile,” evident în favoarea celor care au moralitate zero.
Vom avea, astfel, șoferi care pot scăpa basma curată doar pentru că drogurile nu le-au alterat suficient reflexele sau pentru că acestea erau în organism de zile, săptămâni sau poate chiar luni. Ai consumat droguri, ai urcat la volan, dar un avocat priceput și un expert plătit îți pot anula dosarul penal. Legalizarea indirectă, dragi cetățeni, se întâmplă chiar sub ochii voștri.
Precedente periculoase: o Românie blocată între absurditate și absurd
Problema nu este doar juridică aici. Într-o țară în care accidente mortale sunt la ordinea zilei, o astfel de decizie trimite un mesaj periculos: poți să te „joci” cu propriile reflexe și cu viețile altora, atâta timp cât bufetul birocratic al expertizelor îți stă la dispoziție. Instanțele din țară sunt deja împărțite: unele au condamnat vehiculele ambulante ale morții, altele le-au achitat. Un tablou de relativitate crasă.
Mai departe, întreaga explicație pentru această decizie pare să fi fost construită în jurul unor cazuri de eroare sau fals pozitiv la drug-test, legate de medicamente sau spray-uri nazale. Totuși, să apelăm la relaxarea întregului cadru legislativ în favoarea haosului generalizat este o soluție ce frizează absurditatea.
Un viitor întunecat: ce urmează pentru siguranța rutieră?
Parcurgem o eră în care avem mai multă simpatie față de șoferii drogați decât față de victimele potențiale. Ce mesaj comunicăm celor care respectă legea – că sunt niște fraieri? Acest haos tunător trebuie interpretat în cheia unei strategii deliberate de blamare a minimelor rigori legislative. ÎCCJ, altădată un bastion al dreptății, pare să fi intrat în hora manipulării realității pentru a favoriza infractorii.
Dacă România dorește să rămână pe calea modernizării legislative, astfel de „inovații” trebuie privite cu o urgență critică. În caz contrar, drumurile publice vor deveni punctul de întâlnire al hazardului pur, iar normele juridice – simple povești cu zâne murmurate la judecătoria din colț.
