„FRIGIDERUL LUMII” SE ÎNCĂLZEȘTE ACCELERAT. CERCETĂTORII AVERTIZEAZĂ CĂ „IARNA ESTE REDEFINITĂ” ÎN ARCTICA
Data publicării: 16.12.2025, ora 21:08. Fără precedent în 47 de ani de observații prin satelit, extinderea maximă a gheții marine în anul 2025 a fost cea mai scăzută. Conform cercetătorilor, sezonul de iarnă în Arctica, denumit adesea „frigiderul lumii”, se află într-o transformare alarmantă, care redefinește climatul global.
Reglarea climei, pusă în pericol de încălzirea Arcticii
Gheața marină este în declin accelerat în Arctica, care a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimii 125 de ani. Oamenii de știință de la Administrația Națională Oceanică și Atmospherică a SUA (NOAA) atrag atenția asupra unei crize climatice fără precedent, care generează precipitații fără precedent și o reducere dramatică a gheaței marine. „Întregul concept de iarnă este redefinit”, afirmă aceștia.
Precipitații record și temperaturi alarmante
De la octombrie 2024 până în septembrie 2025, regiunea arctică a fost expusă la cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată. Acest fenomen se alătură unei tendințe mai largi, în care ultimii zece ani au fost cei mai călduroși din istoria recentă a Arcticii. Se estimează că zona se încălzește de până la patru ori mai rapid decât media globală, din cauza activităților umane, în special a arderii combustibililor fosili.
Declinul gheții marine și schimbările climatice
Raportul anual Arctic Report Card publicat de NOAA oferă o imagine de ansamblu sumbră: gheața marină a scăzut cu peste 95% față de anii 1980, având în vedere că acelea mai groase și mai vechi forme nu mai constituie un habitat viabil pentru numeroase specii. Discursul cercetătorilor subliniază o realitate îngrijorătoare – precipitațiile record din acest an nu se mai transformă în zăpadă, iar stratul de zăpadă înregistrat în luna iunie este la jumătate față de acum șase decenii.
Impactul asupra populațiilor locale și asupra globală
Schimbările climatice afectează nu doar ecosistemele din Arctica, ci și comunitățile umane, generând condiții mai severe prin tranziția ploii în zăpadă. Fenomenele de îngheț al apei de ploaie creează cruste dure care complică accesul la hrană pentru specii precum ursul polar și afectează mobilitatea populației umane. În plus, topirea ghețarilor se traduce prin inundații periculoase și o creștere a nivelului mării care amenință orașele de coastă la nivel global.
O calamitate climatică cu consecințe globale
Topirea gheței marine nu contribuie direct la ridicarea nivelului mării, dar calotele glaciare de pe uscat au un impact major, incluzând o pierdere estimată de 129 de miliarde de tone de gheață în 2025 a Groenlandei. Aceste schimbări nu sunt doar locatie specifice; modificările din Arctica influențează perioada de pescuit, costurile alimentare și, prin urmare, bunăstarea economică a companiilor și comunităților din întreaga lume.
„Efectele sunt resimțite au direct de orașele de coastă și de comunitățile care se bazează pe ecosistemul Arctic”, conchide cercetătorul Zack Labe. Aceste observații sunt un apel la acțiune directă și urgentă, iar schimbările deja resimțite în Arctică prefigurează o provocare climatică imensă nu doar pentru populațiile locale, ci și pentru viitorul întregului glob.
