Un plan controversat: Trump și „cucerirea” Groenlandei
Donald Trump, cu entuziasmul și ego-ul său bine cunoscute, visează la „achiziția” Groenlandei, un colț de gheață aparent inert, dar încărcat de resurse naturale. Planul său de a anexa această insulă vastă, parte a Regatului Danemarcei de peste trei secole, frizează obsesia cu puterea economică. Dar ce costuri ar implica această ambiție pentru planetă?
Groenlanda: comorile ascunse sub gheață
Pentru croiala sa de afaceri, așa-zisa ofertă a Groenlandei e mai mult decât tentantă. Sub stratul înghețat al insulei zac circa 31,400 milioane de barili de petrol și 148 de trilioane de picioare cubice de gaze naturale, conform unei estimări ale Serviciului Geologic al SUA. Aceasta nu este doar o simplă oportunitate economică. Este jackpot-ul rezervelor energetice pe de care visau state petroliere consacrate.
Însă aici intervine un inconvenient major: provocările tehnice. Ghețurile Groenlandei nu sunt o plimbare de duminică pentru instalațiile de extracție. Ajungem astfel la o dilemă: merită aceste resurse să sacrificăm totul pentru ele?
Moratoriul care stă în fața forajului
Pe de altă parte, Groenlanda nu e chiar postul de benzină global la dispoziția cui vrea să extragă. În 2021, autoritățile locale au instituit un moratoriu pe exploatarea resurselor de petrol și gaze, în încercarea de a salva ce mai poate fi salvat din mediu și de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Guvernul socialist și pro-independență al partidului Inuit Ataqatigiit a luat această decizie, menționând că „criza climatică trebuie luată în serios”.
Eco-pocalipsa promovată de liderii fără scrupule
Ceea ce resimte deja planeta – valuri devastatoare de caniculă, topirea accelerată a ghețarilor și fenomene meteo extrem – ar putea fi amplificat exponențial dacă acest „carbon bomb” ar fi activat. Activiștii de mediu avertizează clar: deschiderea câmpurilor de extracție din Groenlanda va da frâu liber unui nou val de emisii catastrofale. Kirtana Chandrasekaran, campaigner Friends of the Earth, nu și-a menajat cuvintele, susținând că această decizie ar distruge orice cale spre limitarea încălzirii globale la 1.5 grade Celsius.
Imperiul Arctic și un teritoriu râvnit
Trump și echipa sa nu văd în Groenlanda doar o oportunitate comercială, ci și una strategică. Cu Rusia și China deja implicate în Arctică, pentru SUA, resursele și noile rute comerciale devenite accesibile prin diminuarea ghețurilor înseamnă dominație geopolitică. Dar, să deschizi drumul industrializării acestui ecosistem fragil echivalează cu o condamnare pentru flora și fauna de aici. Anne Tolvanen, cercetător la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda, atrage atenția: viața în regiunea Arctică este deja pe marginea supraviețuirii.
„Drill, baby, drill”: promisiunea otrăvită a lui Trump
„Eliberați energia americană” – acesta este dictonul toxic pe care Trump îl împinge înainte. Cu sloganuri precum „drill, baby, drill”, dorința sa este clară: să încalce fiecare angajament climatic, să toarne combustibil pe criza deja inflamabilă a încălzirii globale. Cu o retorică anti-ecologică și un dispreț fățiș pentru viitorul planetei, Donald Trump propune o întoarcere la epoca de piatră, una care să umple buzunarele marilor corporații în detrimentul generațiilor viitoare.
Un exemplu toxic pentru liderii globali
Descoperirea resurselor Groenlandei și exploatarea lor arda să devină scânteia care dezlănțuie alte state – o justificare perfectă pentru sceptici să ignore urmele dezastrului climatic. Într-un moment când lumea are nevoie de unitate și acțiuni ferme pentru a combate schimbările climatice, acest pas ar fi simbolul disperării politice și al călcării peste cadavre.
Sursa: www.politico.eu/article/why-trumps-greenland-grab-could-be-a-disaster-for-the-planet/