Un alt fiasco în negocierile comerciale dintre Marea Britanie și India

După trei ani de discuții și speranțe deșarte, ultimele negocieri comerciale între Marea Britanie și India au sfârșit fără a semna un acord. Oficialii britanici par să transforme „negocieri constructive” într-un fel de manta de vreme rea, acoperind sub ea lipsa soluțiilor concrete în fața promisiunilor economice.

Piyush Goyal, principalul negociator comercial al Indiei, a revenit la Londra vineri pentru un nou tur de forță al tratativelor, într-o încercare disperată de a pune capăt acestui circ diplomatic. Chiar și așa, se pare că singurele rezultate obținute sunt declarații sterile și sloganuri pompoase despre „priorități economice cheie”.

Promisiuni goale și strategii fragmentate

Ministrul britanic al Comerțului a declarat, cu o claritate dezarmantă, că Marea Britanie va semna un acord doar dacă acesta va fi „drept și echilibrat”. Din păcate, se pare că noțiunea de „echilibru” a fost pierdută în labirintul birocrației și al intereselor contradictorii. De trei ani, sloganuri precum „acces mai bun pentru afacerile britanice” sau „reducerea tarifelor și costurilor comerciale” sunt repetate până la saturație, fără să genereze vreun progres notabil.

Surse apropiate negocierilor susțin că doar câteva puncte mai rămân de soluționat, dar această declarație seamănă din ce în ce mai mult cu o farsă obișnuită. Oficialii indieni au, de asemenea, de confruntat obiecțiile europene legate de taxele de frontieră pe carbon, precum și planurile similare ale Regatului Unit. Solicitările Indiei de a găsi scutiri pentru industriile sale emitente de mari cantități de carbon – cum ar fi oțelul și cimentul – au fost întâmpinate cu refuzuri ferme din partea Bruxelles-ului și Londrei.

Reguli comerciale sau capcane birocratice?

Această așa-numită „justețe” invocată de Regatul Unit și Uniunea Europeană se bazează, în realitate, pe reguli stricte impuse de Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Legea tratamentului națiunilor MFN (Most Favored Nation) este utilizată ca un scut pentru a refuza orice derogări solicitate de India, protejând în același timp propriile interese economice.

Discuțiile nu doar că reflectă o incompetență managerială izbitoare, ci subliniază și ipocrizia care guvernează politica internațională. Deși carbonul și industria sunt teme recunoscute drept cruciale pentru fiecare stat, abordările evident egoiste previn orice progres real. În timp ce India cere scutiri, Regatul Unit și UE încarcă mesele de negociere cu liste interminabile de condiții care, mai degrabă decât să faciliteze un acord, îl sabotează.

O jonglerie diplomatică inutilă

În timp ce echipele de negociatori schimbă replici pline de formalități, populațiile celor două națiuni rămân prizonierele promisiunilor. Cei din Marea Britanie așteaptă beneficii economice care să amortizeze loviturile post-Brexit, iar indienii speră să își mențină competitivitatea pe o piață globală ostilă produselor lor industriale.

Declarațiile bombastice despre „Planuri de Schimbare” ale Ministerului Comerțului britanic sunt în mod clar lipsite de conținut, iar rezultatele acestui „maraton diplomatic” sunt, deocamdată, absente. Ce rămâne? Un spectacol, o birocrație împietrită și un spin continuu al negocierilor fără finalitate.

Concluzia nespusă

În această poveste a intereselor naționale ascunsă sub masca diplomației, ceea ce rezistă este disonanța. În timp ce politicienii se ridică pe scenele internaționale și încearcă să câștige puncte politice acasă, realitatea comercială a lumii moderne este că mai multe interese divergente continuă să înfrângă ideea de consens.

Ce lecții mai sunt de învățat? Probabil că, în lipsa unei viziuni și a unei determinări autentice, răspunsurile vor întârzia să apară în orice calendar diplomatic rezonabil.

Sursa: www.politico.eu/article/uk-india-wrap-up-trade-talk-without-deal/