Fără filtru: UE și finanțarea „neclară” a ONG-urilor
Nu mai există loc pentru jumătăți de măsură. Uniunea Europeană toarnă miliarde de euro anual în mâinile ONG-urilor, dar cine verifică unde ajung acești bani? Răspunsul este simplu: nimeni. Un raport devastator al Curții Europene de Conturi pulverizează procesul „hazy” și „opac” prin care aceste fonduri sunt distribuite, monitorizate și declarate. De aici până la haos financiar este un singur pas.
Liberalitate sub pretextul transparenței
Să spunem lucrurilor pe nume: nu există o imagine clară asupra modului în care aceste fonduri europene sunt alocate. ONG-urile, cărora li se presupune a fi vehicule ale schimbării, sunt transformate în actori ai influențării deciziilor politice din UE, deseori pe criterii care sfidează chiar valorile europene ce fundamentează Uniunea. Comisia Europeană stă pasivă, uitând să fie curioasă sau să-și asume transparența necesară. Unde este responsabilitatea lor?
Lobby pe bani publici? Posibil, dar cine să știe?
Ce stă scris negru pe alb în acest raport? Că activitățile de lobby finanțate din granturile europene nu sunt dezvăluite publicului. Mai grav, în unele cazuri se admite că programele depuse de ONG-uri au conținut propuneri explicite de advocacy și chiar acțiuni de lobby neadecvate. Desigur, Comisia spune că face pași mici pentru a corecta lucrurile – dar cât timp și câți bani trebuie irosiți până să vedem o schimbare reală?
Un moment prost pentru ONG-uri
Dacă sectorul nonprofit ar fi avut nevoie de un lovitură fatală, aceasta este. În timp ce fondurile se micșorează la nivel global, iar SUA îngheață finanțarea pentru dezvoltare în străinătate, Europa atacă NGO-urile care folosesc banii UE pentru influențarea propriilor instituții. Aceste acuzații, acum confirmate parțial de Curtea Europeană de Conturi, lasă un gust amar inclusiv în rândul celor care militează pentru cauze nobile, precum combaterea schimbărilor climatice.
Concluzia care nu lasă loc de interpretări
În pofida tonului critic din raport, Curtea nu a găsit dovezi directe că ONG-urile și-au folosit fondurile contrar legislației sau valorilor UE. Dar, din cauza lipsei de control și transparență, riscurile continuă să planeze. Este exact genul de neglijență care erodează încrederea publicului în instituțiile europene. Iar știrile despre proiecte plătite pentru interese comerciale sau susținute de guvernele naționale sub acoperirea statutului de ONG sunt doar vârful aisbergului.
Revoluția transparenței: o necesitate, nu o cerință
Avertismentul Curții Europene de Conturi este clar: UE trebuie să își redefinească criteriile pentru ceea ce contează ca ONG. Verificările banale, precum identificarea organizațiilor care își reprezintă doar interesele comerciale sau guvernamentale, sunt ignorate. Definiții clare, raportări frecvente și reguli stricte sunt imperative, altfel totul devine o farsă – o risipă de miliarde din buzunarul contribuabililor europeni.
Rămâne întrebarea: câte alte rapoarte vor mai fi necesare până când Bruxelles-ul va înțelege că nu mai poate continua să trateze cu lejeritate problema finanțărilor către ONG-uri?
Sursa: www.politico.eu/article/brussels-eu-must-overhaul-opaque-funding-ngos-auditors-court-report/
