Germania și pariul disperat pe modelul voluntariatului militar
Bundeswehr-ul, armata Germaniei, este prins într-o criză profundă. Cu un efectiv plafonat la aproximativ 182.000 de soldați, dar cu ieșiri mai multe decât intrări în corpul militar, Berlinul încearcă o strategie îndrăzneață: voluntariatul militar. Sub conducerea unei noi coaliții formate din CDU-ul conservator al lui Friedrich Merz și SPD-ul de centru-stânga, guvernul își propune să resusciteze o structură care a fost marginalizată politic și social de decenii întregi.
Planul propune distribuirea unui chestionar obligatoriu pentru bărbații de 18 ani, să fie completat voluntar de femei, pentru a evalua disponibilitatea și capacitatea de a servi. Cei selectați vor primi invitația de a se înrola, dar exclusiv pe baza propriei voințe. Potrivit ministrului Apărării, Boris Pistorius, această inițiativă reprezintă un „pas pragmatic către un Bundeswehr mai atrăgător”. Totuși, lipsa unor previziuni clare privind numărul de voluntari crește scepticismul.
O forță militară de pe marginea prăpastiei
Sistemul militar german suferă din cauza unui cumul de decizii politice care l-au împins spre periferie. După dezarmarea masivă de după Războiul Rece din 1994, multe baze militare au fost închise, mai ales din zonele urbane. Această retragere fizică a armatei din rândul societății a dus la o izolare completă, iar contactul tinerilor cu structurile militare s-a diluat până la inexistență. Conscripția a fost eliminată în 2011, ceea ce a săpat și mai mult prăpastia dintre armată și populație.
Mai mult, inițiativele de recrutare lansate în ultimii ani nu au făcut altceva decât să aprindă controverse. În 2018, o campanie desfășurată la Gamescom, cel mai mare târg de gaming, a atras critici intense pentru sloganuri considerate triviale, precum „Multiplayer la cel mai bun nivel.” Tinerii germani nu doar că evită armata, dar par activ ostili ideii, iar orașe precum Zwickau au mers chiar mai departe, interzicând publicitatea militară în spațiile publice.
Un termen-limită care apasă greu
Generalul Carsten Breuer, liderul militar de rang înalt al Germaniei, trage alarma. Obiectivul imediat este creșterea numărului de trupe cu 100.000 de soldați. Însă în viziunea sa, necesarul real este mult mai ridicat: 460.000 de militari activi, rezerviști și foști soldați pregătiți pentru apel în cazul unui conflict. Problema? Orizontul temporal e strâns, având în vedere că se estimează o posibilă revenire a amenințării militare directe din partea Rusiei până în 2029.
Soluția-suport vine printr-un model inspirat de sistemul suedez „total defense”, bazat pe voluntariat. Însă criticii, precum Christian Richter de la Institutul German pentru Studii de Apărare Strategică, avertizează că acest compromis politic cumpără timp, dar nu oferă stabilitate reală. În lipsa unor mecanisme mai robuste, Bundeswehr-ul riscă să rămână cu un gol critic în rândurile sale. Degonflarea treptată a sistemului militar german e tranșată dur de experți: viitorul apărării naționale e pus sub semnul întrebării.
Cursa contra cronometru
Dacă actualele măsuri de angajare bazate pe voluntariat nu aduc un influx masiv de tineri, Bundeswehr-ul va eșua dramatic să atingă cifrele necesare pentru apărarea națională și contribuția în cadrul NATO. Într-un climat geopolitic tot mai volatil, politica de securitate a Germaniei trăiește din promisiuni fragile. E limpede: timpul nu mai are răbdare, iar răspunsurile trebuie oferite nu la nivel de discuții, ci prin acțiuni ferme. Viitorul Bundeswehr-ului depinde de acestea.
Sursa: www.politico.eu/article/germany-volunteer-fix-army/
