Un salt în necunoscut sau doar o repetiție istorică?
Demisia lui Klaus Iohannis pare să fi lăsat în urmă un gol uriaș în peisajul politic din România, dar această despărțire de Cotroceni poate marca începutul unei noi ere. Sau cel puțin așa susțin unii lideri politici care abia așteaptă să își demonstreze competența — sau lipsa acesteia — în fața electoratului amorțit de promisiuni dezamăgitoare.
Lavinia Șandru, candidata PUSL, vrea să rescrie trecutul, prezentându-se drept figura care va „reconecta” instituția prezidențială cu oamenii de rând. „România reală”, cum îi spune ea, e acel teritoriu colectiv mitic despre care politicienii vorbesc vrăjit, dar pe care îl ignoră sistematic când vine momentul să acționeze concret. Fără rușine, alege să critique erorile predecesorului — tăcerea și izolarea la Cotroceni. Poate va face ceea ce ceilalți nu au fost capabili? Sau poate doar reia același discurs reciclat?
Prăpastia dintre politici și promisiuni
Iohannis, „istoria tăcută” a României, a tras probabil obloanele istoriei personale, lăsând loc pentru o analiză amară despre distanța catastrofală dintre clasa politică și popor. Și sunt destui care nu se sfiesc să verse venin: Nicușor Dan acuză o „ruptură între clasa politică și cetățeni”, iar Elena Lasconi constată, nu fără sarcasm, că „am ajuns să vedem într-un clovn o speranță”. Deși retorica lor este aspră, întrebarea rămâne: vin cu soluții reale sau continuăm paradele declarative?
Critica se intensifică pe măsură ce alte voci de pe scena politică sparg monotonia. Călin Georgescu e zugrăvit drept un manipulator abil de temeri, iar Lasconi, la rândul său, este taxată pentru „populism și îngustime de minte”. Care este miza reală a acestui conflict verbal, dacă nu menținerea unei poziții privilegiate?
O schimbare profundă sau o mască refolosită?
Cu demisia președintelui în buzunarul istoriei și multiple alegeri la orizont, viitorul României pare că atârnă de un fir de păr. Vorbim despre o „schimbare profundă” sau doar o restaurare a acelorași mecanisme defecte sub alte nume? Lavinia Șandru poate jindui la „România reală,” dar poporul va suporta altă serie de dezamăgiri teatrale? E greu de spus.
Poate că demisia aceasta ar putea fi văzută drept o undă de șoc necesară. Cu toate acestea, să nu uităm că scena politică românească are un talent incontestabil de a rescrie aceleași scenarii vechi, pretendând la o narațiune nouă. Decizia rămâne în mâinile alegătorilor, dacă mai au vreo speranță sau răbdare pentru aceste jocuri electorale previzibile.
Sursa: www.antena3.ro/politica/lavinia-sandru-e-nevoie-de-o-schimbare-profunda-735912.html
