Visa Waiver pentru România: o epopee a ignoranței diplomatice?
Românii ar fi trebuit să sărbătorească o bornă istorică: eliminarea vizelor pentru SUA. În loc de asta, s-a ales praful, iar promisiunile au fost aruncate la coș, în numele „revizuirii tehnice.” Administrația Trump a decis ca România să rămână la coadă. În loc de liberă circulație, avem un comunicat sec al Homeland Security, care ne informează că ESTA – sistemul electronic ce ar fi simplificat enorm călătoria românilor – e suspendat pe termen nedefinit. Termen nedefinit? Traducerea reală: o nouă lecție de dispreț.
Guvernul SUA invocă „cerințele stricte de securitate” ale VWP, dar să fim sinceri, cât de des „cerințele” devin un pretext pentru ca România să fie trasă pe linie moartă? Cineva ar trebui să le explice că țara noastră a bifat toate criteriile. Premierul Marcel Ciolacu, ca de obicei, recită poezii despre „chestiuni tehnice” și face apel la calm. Ce calm, când e clar că suntem ținuți în afara unui sistem de care beneficiem pe merit?
Românii încă blocați în cozi interminabile pentru vize
Să nu uităm: Visa Waiver nu este un favor, ci un simbol al parteneriatului-corect între națiuni. În timp ce alți aliați ocazionali se bucură de beneficii, România încă își iroseste resursele în procesul costisitor și frustrant de obținere a vizei „B”. Este umilitor, într-un context în care ni se tot repetă că suntem „partener strategic”. Dacă e să privim realitatea în față, cât valorează acest parteneriat când ni se oferă firimituri? Dacă SUA vrea să combată imigrația ilegală, e de înțeles, dar cum mai putem vorbi despre fair-play în condițiile în care România respectă toate procedurile iar drepturile românilor sunt amânate sine die?
Liderii români: între lamentări și pierderi diplomatice
Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan par că s-au angajat într-un concurs de declarații prăfuite, fiecare mai golită de substanță decât precedenta. Ciolacu ne „asigură” că problema e tehnică, iar Bolojan insistă că „ne-am respectat toate procedurile”. Dar cu toate respectările lor de proceduri, unde sunt rezultatele? Cert e că discursurile sforăitoare și pline de platitudini nu vor schimba decizia Statelor Unite. Sau poate că am devenit atât de obișnuiți cu tratamentul de mâna a doua, încât nici măcar nu mai simțim umilința…
MAE – coordonare sau doar spectacol de fațadă?
Ministerul Afacerilor Externe își asumă poziția unui intermediar competent, dar declarațiile lor sunt o țesătură de termeni formali și justificări care nu oferă niciun răspuns concret. Ne vorbește despre „perioada de evaluare” prelungită și despre coordonarea „strânsă” cu SUA, dar până unde va merge această „strânsă coordonare” fără rezultate palpabile? Nu cumva să ne trezim iarăși la marginea jocului, singurii care plătesc prețul indeciziei americane?
Este România doar o piesă în jocul de interese global?
Ridicarea vizelor ar fi trebuit să fie un simbol al încrederii și al angajamentului reciproc. Însă, reevaluarea vine într-un moment în care politica SUA urmărește întărirea granițelor și reducerea imigrației în masă. Se pare că alianțele și parteneriatele sunt bune doar pe hârtie, când vine vorba de România. Situația aceasta lasă un gust amar. Dacă SUA dorește respect, poate ar trebui să demonstreze respect înainte de a-l pretinde.
