Ucraina cere Europei să intermedieze un „armistițiu pentru aeroporturi” cu Putin

de C Serban

Ucraina solicită Europei medierea unui „armistițiu aeroportuar” cu Putin

Miniștrii de externe ai Ucrainei, condus de Andrii Sybiha, au îndemnat Europa să reînvie eforturile de pace cu Rusia, propunând o oprire temporară a atacurilor asupra aeroporturilor. Această idee, elaborată în contextul discuțiilor slăbite dintre Moscova și Kiev, sugerează că președintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi mai deschis la un astfel de acord, dat fiind că aeroporturile majore din Rusia, precum Aeroportul Internațional Sheremetyevo din Moscova și Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, devin tot mai vulnerabile la atacurile ucrainene pe termen lung.

„Probabil că este nevoie de un nou rol al Europei în eforturile noastre pentru pace”, a declarat Sybiha pentru POLITICO în marja unei întâlniri a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles. El a subliniat că o „delegație aeroportuară” ar oferi liderilor europeni o oportunitate concretă de a interveni în diplomatia internațională, în special în condițiile în care discuțiile coordonate de SUA între Moscova și Kiev au stagnat.

O abordare complementară

Cu toate acestea, Kyiv nu își dorește ca Europa să înlocuiască Washingtonul în demersurile diplomatice, ci mai degrabă o colaborare care să susțină și să completeze eforturile americane. Sybiha a explicat că este esențial ca Europa să acționeze „ca un traseu complementar, nu ca alternativă”, adăugând că este vital ca vocea Europei să fie unită în acest demers.

Ideea armistițiului aeroportuar a fost discutată în cadrul întâlnirilor de tăcere cu miniștrii, iar reacțiile au fost prudente. Anumiți oficiali europeni au insistat că discutarea contactelor directe cu Moscova necesită o definiție clară a obiectivelor europene.

Implicarea Canadiană

Discuțiile recente de la Bruxelles au inclus și o întâlnire de nivel înalt privind întoarcerea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, la care au participat Sybiha, Kaja Kallas, șeful diplomației europene, și ministrul canadian de externe, Anita Anand. Până acum, aproximativ 2.100 de copii au fost aduși înapoi în Ucraina, dar încă 20.000 rămân dispăruți, ceea ce este o prioritate majoră pentru Canada.

Anand a subliniat importanța colaborării între țările care împărtășesc aceleași valori, pentru a compensa vidurile lăsate de puterile mai mari. Kallas a anunțat sancțiuni împotriva a douăzeci de indivizi implicați în răpirea copiilor ucraineni, subliniind că este crucial ca toate națiunile democratice să contribuie la această cauză umanitară.

Punctul de vedere al Uniunii Europene

În ciuda scepticismului exprimat de conducerea UE față de intențiile lui Putin de a reduce conflictul, o discuție mai largă despre rolul Europei este inevitabilă, conform spuselor lui Kallas. Ea a indicat că miniștrii vor aborda subiectul într-o întâlnire planificată pentru sfârșitul lunii.

Propunerea lui Sybiha vine într-un moment în care mai mulți lideri europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron și ministrul german de externe Johann Wadephul, susțin necesitatea unei implicări mai directe în negocierile cu Rusia.

Viitorul aderării Ucrainei la UE

Un alt punct important pentru Ucraina este aspirația sa de a deveni membru al Uniunii Europene. Sybiha a subliniat că aderarea la UE este esențială pentru asigurarea garanțiilor de securitate necesare înainte de semnarea oricărui acord de pace, subliniind că focusul rămâne pe un „acord de aderare” planificat pentru 2027, în loc de alternative cum ar fi „apartenența asociată”, propusă de Germania.

S-ar putea sa iti placa