MAI pregătește, cu banii din SAFE, cea mai amplă modernizare din istoria sa recentă
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se pregătește să utilizeze aproximativ 2,8 miliarde de euro, fonduri obținute prin programul european SAFE (Security Action for Europe). Aceste fonduri sunt destinate modernizării logistice și operaționale a structurilor aflate în subordinea ministerului. Suma de 2,8 miliarde de euro face parte dintr-o alocare mai mare, de 16,68 miliarde de euro, la care România are acces pentru îmbunătățirea capacităților de apărare și securitate, fonduri care sunt sub formă de împrumut pe termen lung.
Planurile MAI nu se limitează la achiziții de echipamente, ci se concentrează și pe dezvoltarea unor capacități integrate de intervenție, protecție civilă, comunicații critice și mobilitate operațională. În contrast cu programele Ministerului Apărării Naționale (MApN), care se axează pe tehnică militară grea, MAI impune condiții stricte pentru producția și mentenanța bunurilor în România, o abordare menită să sprijine industria locală.
Proiectele MAI și condițiile de producție
Portofoliul de proiecte al MAI include zece inițiative majore care totalizează aproximativ 2,67 miliarde de euro. Cele mai semnificative dintre acestea vizează armamentul individual și muniția compatibilă cu standardele NATO, evaluat la 817 milioane de euro, urmat de programul pentru managementul victimelor multiple și protecția CBRNe, estimat la peste 520 de milioane de euro. Aceasta arată o concentrare pe aspecte de securitate internă și răspuns la situații de criză.
Proiectele sunt variate și includ achiziții de elicoptere, ambulanțe, servicii de comunicații securizate și echipamente de protecție pentru personalul MAI. MAI se distinge astfel printr-o abordare care pune accent pe protecția civilă și apărarea împotriva amenințărilor emergente, precum atacurile hibride și dezastrele naturale.
Un accent pe producția locală
Una dintre principalele diferențe față de strategia MApN este condiția de producție locală. Documentele MAI stipulează un prag de 100% producție românească pentru armamentul individual și echipamentele balistice, iar pentru drone și sisteme anti-dronă, se preconizează o cotă de 60-65%. Astfel, fondurile nu sunt destinate numai achizițiilor externe, ci și stimulării economiei naționale prin implicarea companiilor românești.
În cadrul acestui context, MAI a semnat deja 19 contracte și acorduri-cadru, cu o valoare cumulată de aproximativ 973 de milioane de euro, reprezentând 35-36% din alocarea totală. Printre cele mai mari contracte se numără achiziția aeronavelor Leonardo C-27J Spartan NG și elicopterelor Airbus H160, precum șiSUV-uri operaționale și infrastructură pentru comunicații critice.
Concluzie
Strategia MAI, care pune accent pe dezvoltarea capacităților naționale și producția locală, poate constitui un model pentru abordările viitoare în managementul crizelor și al securității interne. Această inițiativă nu doar că îmbunătățește infrastructura existentă, dar și întărește industria românească, contribuind la o mai bună pregătire în fața provocărilor de securitate contemporane.
