Atac masiv asupra Kievului de către Rusia
Într-un atac dramatic asupra capitalei ucrainene, Moscova a bombardat Kievul cu un număr impresionant de aproximativ 600 de drone și 30 de rachete, inclusiv o rachetă Oreshnik, capabilă să transporte arme nucleare, conform unei declarații a forțelor aeriene ucrainene. Această acțiune i-a costat viața pe cel puțin două persoane și a rănit mai multe altele, provocând daune considerabile clădirilor rezidențiale și instituțiilor culturale.
Impactul atacului asupra infrastructurii
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat că cele mai multe rachete au vizat clădiri rezidențiale obișnuite și instituții educaționale. Printre cele afectate se numără Muzeul Cernobîl și Muzeul Național de Artă, precum și clădirea în care își desfășoară activitatea biroul ARD din Germania. Într-o postare pe platforma X, Zelenskyy a denunțat distrugerile și a subliniat gravitatea acestei escaladări.
Avertizări premonitoare și reacții internaționale
De asemenea, Zelenskyy a menționat că serviciile de informații ucrainene au avertizat despre un atac cu rachete Oreshnik chiar în ziua precedentă. El a subliniat că utilizarea unor astfel de arme creează un precedent periculos pentru alți potențiali agresori pe scena internațională. Această tactică militară a fost criticiată de oficialii europeni, care au etichetat atacurile drept acte de terorism menite să cauzeze un număr cât mai mare de victime civile.
Răspunsul Rusiei și reacția comunității internaționale
Atacul a fost precedat de acuzațiile președintelui rus Vladimir Putin, care a susținut că Ucraina ar fi atacat o cămin de studenți în Luhansk, soldat cu 18 victime. În urma acestor evenimente, Putin a ordonat pregătirea unei reacții din partea militarilor ruși. Ucraina, totuși, a respins aceste acuzații, explicând că acțiunile sale militare au fost concentrate asupra unui centru de comandă militar.
Sprijinul internațional pentru Ucraina
Condamnarea atacurilor rusești a venit din partea Kajei Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, care a numit utilizarea rachetelor Oreshnik o tactică de intimidare politică și „o joacă cu focul nuclear”. De asemenea, liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul canadian Mark Carney, au exprimat solidaritatea cu Ucraina, subliniind angajamentul lor față de integritatea teritorială a acesteia și față de protecția civililor.
