Noii procurori-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT își încep azi mandatele
Pe 15 aprilie 2026, noii conducători ai marilor parchete din România, respectiv Cristina Chiriac, Ioan-Viorel Cerbu și Codrin-Horațiu Miron, își încep oficial mandatele de trei ani la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
De asemenea, aceștia sunt însoțiți în demersurile lor de Alex-Florin Florența, care devine procuror-șef adjunct al DIICOT, și de Marius-Ionel Ștefan, care preia funcția de procuror-șef adjunct al DNA. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, care a semnat decretele de numire, după propunerile transmise de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Așteptările președintelui Nicușor Dan
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Nicușor Dan a subliniat așteptările pe care le are de la noii procurori-șefi, subliniind importanța unei activități dinamice care să răspundă percepției publicului asupra corupției în România. El a afirmat că DNA va continua să se ocupe de marile cazuri de corupție, în timp ce Parchetul General se va concentra pe aspectele de corupție cotidiană.
De asemenea, a subliniat necesitatea destructurării rețelelor criminale de droguri și evaziune fiscală, menționând gravitatea fenomenului toxic al drogurilor asupra societății românești. Președintele a comunicat, de asemenea, nevoia de a reseta actul de justiție pentru a sustrage atenția de la sarcinile administrative și a permite procurorilor să se concentreze pe cazurile cu impact semnificativ asupra comunității.
Mesajul lui Nicușor Dan pentru procurori
Președintele a adresat un mesaj clar procurorilor, încurajându-i să comunice deschis cu cetățenii și cu subordonații lor, o practică pe care predecesorii lor nu au îmbrățișat-o. Ceea ce s-a dovedit a fi o problemă în sistemul de justiție a fost percepția că procurorii au devenit funcționari împovărați de un volum mare de dosare, ceea ce a dus la neglijarea cazurilor cu adevărat relevante.
Cristina Chiriac, Ioan-Viorel Cerbu și Codrin-Horațiu Miron se află acum la începutul unei provocații semnificative, fiecare având responsabilități esențiale în contextul actual al justiției românești. În acest sens, evaluările lor vor fi urmărite cu mare atenție atât de comunitatea juridică, cât și de cetățeni, având în vedere dezbaterile publice persistente despre eficiența ACT-ului de justiție în România.
