UE ACUZATĂ CĂ ÎNDEPLINEȘTE VISURI COSTISITOARE ÎN AI
Uniunea Europeană se confruntă cu critici severe în legătură cu planul său de a investi 20 de miliarde de euro în construirea unor centre masive de calcul pentru inteligența artificială (AI). Acest plan, care vizează construirea unor huburi de calcul de mari dimensiuni, a fost dezvăluit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu mai bine de un an în urmă, și ar urma să fie lansat în această primăvară ca o reacție la eforturile SUA de a-și spori capacitatea de calcul.
Legislatorii și experții se întreabă însă dacă există o cerere reală în Europa pentru puterea de calcul pe care aceste clădiri le vor genera. Aceștia avertizează că UE riscă să cheltuie 20 de miliarde de euro într-o inițiativă care, în cele din urmă, ar putea să nu contribuie semnificativ la competitivitatea blocului în fața Statelor Unite și Chinei.
Cazuri rebutate și perspectiva fragilă a planului
Criticile sunt exacerbate de faptul că UE se află deja în urmă față de Statele Unite și China, din cauza unei reglementări puternice în domeniul tehnologiei. Igor Lagodinsky, un eurodeputat al verzilor germani, a declarat recent că nicio explicație concretă nu a fost oferită cu privire la justificarea economică a acestor gigafabrici. „Am vorbit cu unii care spun: ‘Avem nevoie de mai multă putere de calcul în Europa’. Dar când îi întreb, ‘Pentru ce?’ răspunsul este: ‘Nu contează, avem nevoie doar de mai multă putere de calcul.’”
Comisia Europeană a replicat, afirmând că Europa are nevoie de putere de calcul pentru a nu depinde excesiv de alte continente. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a subliniat că „nu este vorba doar despre puterea brută de calcul, ci despre puterea de calcul suverană”, având în vedere protejarea datelor strategice sub legislația europeană.
Comerțul cu inovație versus dependența de tehnologia americană
Strategia Comisiei include construirea a patru până la cinci mega-facilități, fiecare alimentată de 100.000 de unități de procesare grafică (GPU), utilizate pentru antrenarea modelurilor de AI. Aceste facilite fac parte dintr-un plan mai amplu, care combina investițiile publice și private printr-un fond de 20 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Nicoleta Kyosovska, expertă la un think tank din Bruxelles, a subliniat că nu este clar cine va folosi puterea acestor giga-fabrici în contextul în care majoritatea companiilor de AI din Europa sunt relativ mici.
De asemenea, există temeri că aceste inițiative vor crește dependența Europei de tehnologia americană, având în vedere dominanța Nvidia, principala furnizoare de cipuri GPU. Un grup de 18 eurodeputați a tras un semnal de alarmă referitor la concentrarea globală a infrastructurii de date, punând întrebarea: „Cum va folosi Comisia inițiativele de gigafabrici pentru a reduce dependențele strategice ale Europei?”
Provocările pe termen lung pentru industria europeană de AI
Mistral, o companie europeană de AI, face pași lăudați în direcția construitului propriei infrastructuri, cu un proiect recent de investiție de 1,2 miliarde de euro în centre de date în Suedia. Acest lucru a alimentat cererile ca UE să nu se concentreze doar pe furnizarea de putere de calcul pentru dezvoltatori de modele de limbaj mari, ci să investească în avantajele sale industriale specifice.
Eva Maydell, eurodeputată bulgară, a subliniat că Europa nu poate concura cu investițiile masive realizate deja în Statele Unite și a sugerat că există o lume întreagă dincolo de modelele de limbaj mari, unde progresele strategice ale europenilor ar putea fi mai relevante.
