Tensiuni din cauza noii legi a salarizării
Trei dintre cele mai importante confederații sindicale din România, respectiv CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția și CSDR, au lansat un apel către Guvern și Ministerul Muncii, solicitând începerea urgentă a negocierilor privind noua lege a salarizării unitare. Această reformă este parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar sindicaliștii subliniază că termenul pentru adoptarea legii se apropie rapid, expirând în luna august. Până în prezent, nu a fost prezentat niciun proiect oficial al noii legi și nici o strategie clară de consultare.
Într-un comunicat de presă, liderii sindicali au avertizat că lipsa unor discuții reale privind noua legislație ar putea genera dezechilibre între diferitele categorii profesionale din sectorul public și ar putea duce la tensiuni sociale severe. De asemenea, ei subliniază că nu au avut loc întâlniri semnificative cu ministerele responsabile, inclusiv cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Având în vedere că actualul guvern este interimar, este esențial ca acest proces să fie gestionat cu seriozitate, fără a se lua măsuri superficiale care să rezulte din inițiative fragmentate sau modificări punctuale. Construirea unei legi coerente și consultarea partenerilor sociali este vitală,” se arată în comunicatul confederațiilor sindicale. Aceștia cer o reformă care să fie nu doar echitabilă, ci și previzibilă, bazată pe principii clare și negocieri transparente.
Solicitările sindicatelor
În cadrul acestui context tensionat, organizațiile sindicale și-au formulat o serie de solicitări specifice:
- Organizarea de urgență a negocierilor cu federațiile sindicale sectoriale la nivelul fiecărui minister.
- Inițierea imediată a unei dezbateri naționale privind noua lege a salarizării la Ministerul Muncii.
- Publicarea stadiului de elaborare a proiectului legislativ și a calendarului de adoptare.
- Asigurarea dialogului social, implicând în mod activ confederațiile și federațiile sindicale reprezentative.
- Abandonarea practicilor legislative fragmentate care modifică punctual salarizarea unor categorii profesionale.
- Elaborarea unei legi pe termen lung, bazată pe consultările avute în ultimii doi ani și jumătate cu partenerii sociali.
Sindicaliștii atrag atenția că stagnarea dezbaterilor și întârzierea reformei salarizării pot duce la noi dezechilibre între categoriile profesionale, la tensiuni sociale și, de asemenea, la pierderea credibilității angajamentelor asumate de România prin PNRR. Aceștia reafirmă că reforma salarizării trebuie să beze pe un dialog social autentic, nu pe decizii netransparente și luate în grabă.
Noile reglementări salariale
Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă pierderi substanțiale, estimativ 700 de milioane de euro din PNRR. Se preconizează că Ministerul Finanțelor va aproba o creștere a anvelopei salariale la 173,5 miliarde de lei, calculată pentru a permite majorări salariale pentru aproximativ jumătate dintre angajații din sectorul public.
Printre principalele modificări, noua legislație va elimina sporurile pentru condiții vătămătoare, dar va păstra sporurile pentru proiectele finanțate din fonduri europene. De asemenea, criticile din partea sindicatelor din educație și sănătate sugerează nemulțumiri cu privire la noile grile salariale propuse, cum ar fi plafonarea salariilor profesorilor și scăderea sporul pentru condiții periculoase din sistemul sanitar.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a asigurat că veniturile bugetarilor nu vor suferi scăderi substanțiale după adoptarea noii legi. Totuși, el a recunoscut că va exista o stagnare pentru anumite categorii de angajați în așteptarea următoarei indexări.
„Scopul acestei legi este de a restabili legăturile între familiile ocupaționale și de a crea o ierarhie salarială corectă, care să reflecte valori profesioniste,” a declarat Pîslaru, subliniind că discuțiile pe tema sporurilor vor trebui să se încadreze într-un plafon de maxim 20% din salariu.
Consecințele întârzierilor în adoptarea legii
Reforma salarizării este reglementată deja începând din 2017; totuși, implementarea acesteia a fost constant amânată, generând discrepanțe considerabile între diferite categorii profesionale din sistemul public. Noua formă a legii, a cărei adoptare este cerută de Comisia Europeană, ar trebui să contribuie la corectarea acestor neajunsuri și să asigure o grilă salarială previzibilă pentru viitor.
Fără o adoptare promptă, România riscă nu doar să piardă accesul la fonduri europene vitale, dar și să asiste la escaladarea conflictelor sociale, o situație ce impune acțiuni decisive și colaborative din partea autorităților și partenerilor sociali.
