„Tu ești ilegal aici”. Ce văd cei care merg cu migranții la ghișeele statului român
La ghișeul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din București, realitatea este adesea diferită de cea descrisă în ordonanțele guvernului. În timp ce oficialii pot considera că programul de regularizare a muncitorilor străini este un efort pozitiv, pe teren, migranții se confruntă cu o atitudine ostilă. Un funcționar poate răspunde sec: „Tu ești ilegal aici.” Această abordare amplifică frica și confuzia celor care încearcă să își pună situația într-o legalitate așteptată.
Georgiana Bădescu, coordonator al programului de migrație la Centrul pentru Resurse Juridice, își dedică zilele însoțindu-i pe migranți în birourile IGI. Este un drum plin de provocări, iar complexitatea procedurilor îi face pe mulți să se simtă vulnerabili. Anatolie Coșciug, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, subliniază că riscurile asociate completării unor declarații oficiale sunt considerabile. Aceștia trebuie să declare angajatorii care le-au încălcat drepturile, într-o situație care are potențialul de a-i pune în pericol.
O amnistie cu obstacole
România a introdus în aprilie 2026, prin Ordonanța de Urgență 32, un program de regularizare a muncitorilor străini aflați în ilegalitate, numit populat „amnistie”. Acesta permite celor care nu au o decizie de returnare să își declare adresa și să reintre în legalitate. Cu toate acestea, procesul vine cu un set de provocări. Muncitorii din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India sau Pakistan, care au ajuns în România de multe ori din condiții dificile, se văd puși în situații incomode.
Fără acte valide, completarea unor formulare devine o provocare imensă. Fiecare migrant trebuie să declare unde a muncit și pentru cine, iar recunoașterea angajatorului poate duce la repercusiuni legale atât pentru muncitor, cât și pentru angajator. În cazul în care migrantul a avut un angajator care nu i-a realizat acte, scrierea numelui acestuia le poate aduce probleme legale, punându-i pe oameni într-o situație fără ieșire. Ce se întâmplă cu informațiile oficiale pe care aceștia le dezvăluie rămâne neclar.
Atitudinea de control și frica oamenilor
Coșciug a observat o atitudine de control polițienesc în modul în care funcționarii de la IGI interacționează cu migranții. Acesta a organizat grupuri de voluntari care îi însoțesc pe migranți, sperând să schimbe percepția funcționarilor și să ofere un sprijin. „Am observat că modul de abordare se schimbă atunci când migranții sunt însoțiți de români care cunosc legea”, explică el. Aceștia vin nu doar să ofere asistență practică, ci să ajute migranții să se simtă mai în siguranță în interacțiunile cu autoritățile.
Georgiana Bădescu confirmă aceste observații și subliniază importanța sprijinului în momentele critice. Migranții adesea caută ajutor din cauza fricii lor, dorind să aibă alături pe cineva care le înțelege limba și care poate acționa în apărarea lor. Această fațadă de complicare a lucrurilor este completată de realitatea că funcționarii nu au disponibilitatea de a clarifica procedurile și riscurile, ceea ce contribuie la un climat de neînțelegere și frustrare.
Exploatarea și lipsa de responsabilitate
Pe lângă provocările administrative, Bădescu evidențiază situații în care angajatorii profită de statutul de ilegalitate al muncitorilor. DIICOT a demarat anchete referitoare la angajatorii care aduc migranți și îi țin în ilegalitate pentru a nu plăti impozite. Aceste practici nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un model mai larg de abuz sistematic. Mai mult, reținerea ilegală a documentelor de identitate de către angajatori este o practică frecvent întâlnită, care îi împinge pe muncitori în afara legii, făcându-i incapabili să își continue viața profesională în mod legal.
Bădescu punctează că aceste probleme nu sunt doar rezultatul unui sistem defectuos, ci și al lipselor cronice de comunicare între autorități și organizațiile care se ocupă cu problemele de migrație. România nu a dezvoltat un cadru de dialog eficient cu ambasadele și organizațiile locale, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ situația migranților. Există în continuare un deficit de responsabilitate și transparență în gestionarea acestor probleme, lăsând migranții să navigheze printr-un labirint birocratic fără nicio direcție clară.
Îndemn la acțiune
Atât Bădescu, cât și Coșciug își continuă activitatea de a oferi sprijin migranților și de a pune presiune asupra autorităților pentru a clarifica procedurile de regularizare. Deși realitatea pe teren este uneori copleșitoare, eforturile de a susține drepturile muncitorilor străini continuă să fie o prioritate esențială. Într-o societate civilă activă, este vital ca sesizările și plângerile să fie auzite și luate în considerare. Doar astfel se poate spera la o schimbare semnificativă în modul în care sunt tratați migranții în România.
