Condamnare pentru un fost director în Ministerul Proiectelor Europene
Dragoş Adrian Iorga, fost director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea Bucureşti-Ilfov, a fost condamnat definitv la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Condamnarea a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti pe baza unor acuzaţii grave de corupţie, fiind respins apelul lui Iorga împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin care a fost stabilită această pedeapsă în noiembrie 2025.
Implicarea în acte de corupție și confiscarea sumelor ilegale
Instanţa a dispus și confiscarea sumei de 75.600 lei, bani primiţi de Iorga sub formă de taxă de la subordonaţii săi. În plus, deşi DNA a solicitat confiscarea extinsă a unor sume semnificative aflate în posesia lui Iorga – 10.000 dolari, 11.000 euro și 174.600 lei – precum și a 62,5 g lingouri de aur, tribunalul a respins aceste cereri.
Detalii ale dosarului de corupție
Dosarul în care a fost implicat Dragoş Adrian Iorga a fost întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care l-a acuzat de două infracţiuni de luare de mită și de fapte ce implice utilizarea ilegală a informaţiilor confidenţiale. La începutul anului 2021, Iorga ar fi facilitat accesul la subiecte de examen și răspunsuri corecte pentru ocuparea unor posturi în cadrul proiectului regional menţionat, pretinzând de la candidaţi câte 1.500 lei lunar.
Perioada de efectuare a mită și impactul acesteia
Asemenea aranjamente au avut loc între martie 2021 și octombrie 2023, timp în care Iorga a primit în total suma de 75.600 lei pentru „serviciile” sale. Acest comportament subliniază problemele de corupție endemică din sistemul de gestionare a fondurilor europene, având implicaţii semnificative asupra integrităţii programelor derulate.
Investigațiile DNA și urmările acestora
În cadrul anchetei, DNA a efectuat percheziţii la locuinţa și biroul lui Iorga, confiscând sume considerabile de bani și alte bunuri de valoare. Acesta este un exemplu de eforturi susținute în combaterea corupției la nivel instituțional, dar și un semnal de alarmă privind necesitatea întăririi măsurilor de control și transparenţă în managementul fondurilor europene.
